sâmbătă, 31 ianuarie 2009

uimire...

hm...ce ciudat e..iata-ma creandu-mi un blog..nici prin gand nu-mi trecea ca voi ajunge sa fac asta vreodata..dar nu stiu d c am facut-o pana la urma..poate pentru a-mi exprima anumite stari de spirit pe care cateodata le am si nu le pot impartasi cu nimeni..si asta e f trist..sa stai cu cel de langa tine si sa simti nevoia sa-ti spui tot oful si de fapt sa nu poti...e cel mai cuplit sentiment trait pana acum...simt ca am un amalgam de sentimente care stau sa navaleasca si nu pot..pt ca nu le las..mereu le reprim..sau le exprin in mod extrem si total gresit. Dar gata cu puncte puncte...ups..nici degetele nu ma mai asculta...asta denota un psihic labil..nici eu nu mai stiu cum sunt..incerc sa ma descriu cateodata dar imi dau seama ca nu reusesc..intotdeauna am avut o parere f buna despre mine dar ce e paradoxal e ca in societate denot o mare neincredere in mine si pur si simplu nu pot fi altfel..ma inchid in mine si de abia scot 2 cuvinte si cand o fac ma rosesc toata..dar iarasi ce e paradoxal e ca nu tot timpul sunt asa...doar cu anumite persoane si in anumite circumstante..tare as vrea sa inteleg ce se intampla cu mine..am ajuns la concluzia ca sunt o persoana alcatuita din contraste, paradoxuri..poate zodia e de vina..nu stiu ..nu prea cred in zodii dar..incerc sa ma agat de ceva..uneori am impresia ca nici eu nu stiu ce vreau, ce e cu mine..ca acum de exemplu..stau si scriu fara sa ma opresc si zic tot ce simt acum..ce imi trece prin cap..si cred ca sunt idei de-a valma, fara noima..asa cum sunt EU de fapt..sper ca prin blogul asta sa ma adun, sa ma refac, sa..sa..sa ma schimb..sa fiu cum vreau de fapt..si nu vreau sa-l citeasca nimeni..absolut nimeni..vreau sa fie jurnalul meu..si daca l-ar citi cineva ar fi ca si cum mi-ar deschide cineva mult prea pretioasele pagini care sunt martore la evadarile mele din cotidian, din amalgamul de sentimente contradictorii in care ma afund dar din care sper sa ies odata..probabil ca o sa sterg blogul candva..pentru ca dupa cum am spus sunt o fire paradoxala si nehotarata..numai de cate ori am ezitat pana sa dau OK sa-mi creez acest blog..in fine..cam atat pt seara asta..m-am plictisit pe mine destul..Pe data viitoare dragul meu jurnal!  

Un comentariu:

  1. imi place,parca ma regasesc pe mine din ce ai scris in blog,mai altfel bineanteles,dar cu anumite trairi asemanatoare.si cu aceasta postare chiar mi-ai pus capac,sa sti,dar cum in viata asta nimic nu-i definitiv...voi mai deschide din cand in cand capacul sa te citesc cu drag.

    RăspundețiȘtergere