Fara prea multe cuvinte, voi spune doar atat: Sunt la o scoala de vara in Germania, Hannover. Un oras superb, cu oameni superbi. In ceea ce priveste drumul pana aici, a fost prima data cand am calatorit cu avionul. Prima impresie: Wow! Spre marea mea uimire, nu mi-a fost rau si nu am trait nici o senzatie ciudata. Cand am decolat am ametit un pic si atat si la fel cand am aterizat. Pana in Muenchen am mers cu un Lufthansa mic apoi de acolo tot cu Lufthansa, dar un avion mai mare. Cert e ca in avion traiesti o senzatie unica, pe care nu pot sa o explic in cuvinte. A fost o experienta de neuitat si de abia astept sa retraiesc din nou aceleasi senzatii si la intoarcerea in tara.
Cand am ajuns in Hannover eram tare dezorientata, totul era nou pt mine. De la aeroport trebuia sa iau metroul pana la gara. Deci au nemtii niste automate de bilete de te doare capul. Noroc ca l-am intrebat pe un tanar cum se procedeaza, care a fost tare amabil de altfel. De la gara trebuia sa schimb cu tramvai pana la universitate. Evident ca m-am plimbat cu bagajele vreo juma de ora pana sa nimeresc statia (care era subterana!!). La nemti tramvaiele merg si in subteran, ca niste metrouri. Prima impresie despre Hannover: multa verdeata si curatenie, senzatia de ordine si de asemenea multe biciclete. Sosele fara gropi, nici macar o denivelare. Oamenii isi vad de treaba lor, par foarte relaxati. Sunt si tare amabili, bine eu le-am vorbit si in germana.
In seara cand am ajuns eram tare trista si imi era deja dor de tara. Poate pt ca eram si obosita, si nu cunosteam pe nimeni. Camera din camin era ok, dar nu avea suflet. Nu aveam nici internet. A doua zi, lucrurile au inceput sa prinda contur. Am invatat drumul pana la universitate si am facut cunostinta cu colegii mei. In grupa mea sunt asa: Zeng-Xian din Taiwan, Andrey din Rusia, Yulyia din Ucraina, Gulev din Turcia si Hayrie din Turcia. In prima seara profesorii ne-au invitat la gratar ca sa ne cunoastem mai bine. Au fost tare primitori si draguti. Ma inteleg foarte bine cu Hayrie din Turcia si Ulvyia din Azerbaijan.
In ceea ce priveste atractiile turistice, saptamana trecuta am vizitat, printre altele, Harrenhauser Garten, gradinile regale pt care e renumita Hannover. Pozele vor vorbi de la sine. Sunt atat de multe locuri frumoase aici, fiecare cu povestea lui si cu o anumita semnificatie. Imi pare rau ca pana acum nu am avut internet (si nici timp) ca sa pot sa scriu in fiecare zi ce am facut, pt ca sunt atat de multe lucruri si nu as vrea sa-mi scape nimic. In fiecare zi am vizitat ceva nou, si in fiecare seara ajungeam obosita in camera si ma dureau picioarele dar eram fericita pt ca mai vizitasem ceva.
Weekendul asta am fost la Berlin. Primul lucru pe care l-am vazut dupa ce am coborat din tren a fost un cuplu de gay sarutandu-se si imbratisandu-se pe strada, lucru pe care la noi in tara nu-l mai vazusem. De asemenea destul de mult gunoi pe jos, dar nu si in centrul orasului. Ne-am plimbat si cu vaporasul pe raul Spree, am vizitat Domul din Berlin care m-a lasat fara cuvinte, de-a dreptul impresionant si maiestuos. Cand au inceput sa bata clopotele, am trait o senzatie pe care nu cred ca o voi mai trai vreodata si nici nu pot sa o explic in cuvinte. Imi simteam sufletul atat de liber si aproape imi dadeau lacrimile. Mi se pare totul incredibil, pt ca am invatat in liceu si facultate despre aceste simboluri ale Berlinului, iar acum am avut posibilitatea sa le vad cu ochii mei. Zidul Berlinului si poarta Branderburg de asemenea. Berlin e o combinatie de cladiri vechi si noi, cu un design extrem de futurist. Oamenii foarte libertini, fara inhibiti. Si foarte multi turisti.
As mai scrie ceva dar mi-e tare somn. Un lucru e cert: M-am acomodat foarte repede cu orasul si cu viata departe de tara si de cunoscuti. Mai am totusi 12 zile de savurat din aceasta prajitura cu aroma nemteasca.
Gute Nacht!
